1859 26 Ianuar. de certains endormis que le chant du coq n'a pas pu tirer de No. 2470. leur sommeil. Notre ville est encore en ruines, depuis le 1 er Juin 1858,date à laquelle il devint la proie d'un terrible incendie qui en dévora la moitié, le quartier des commerçants précisément. Le manque d'argent, si vivement senti dans le pays pendant ces der nières années, la difficulté du crédit à la suite de l'incertitude de la situation et la négligence absolue de l'administration dans le recouvrement des dettes, tout cela a fait que nos pauvres commerçants ne peuvent trouver nulle part des capitaux, bien qu'ils donnent toutes les garanties possibles. Et aujourd'hui, la ville de Técoutche, un des centres les plus importants du commerce du pays, ne présente, dans sa plus grande partie, que des meubles noircis et des murs ruinés qui effrayent et attristent. Fasse Dieu que l'avenir répare les maux du passé, qu'un gouvernement régulier et juste donne plus de garanties à la reprise du commerce et de l'industrie et au rétablissement du crédit dans le pays. Si les gouvernements précédents avaient eu plus de conséquence et de sévérité; si les mesures prises en vue de la démolition de vieilles baraques avaient été maintenues et exécutées graduellement avec persistance, aujourd'hui, après neuf ans, nous aurions vu nos villes débarrassées de ces constructions barbares qui nous rappellent à tout moment la triste époque de dégradation par laquelle nous avons passé, et nous aurions, peut-être, par-ci par-là, moins de pertes à regretter. Mais le système communal, comme toutes les autres branches d'administration, est devenu un monopole, destiné à enrichir quelques uns. Nous avons tout à espérer de l'avenir. No. 2471. Decretul No. 3 al Domnului Moldovei, din 15 (27) Ianuarie 1859. Iaşi. (,,Monitorul oficial al Moldovi", No. 25, din 18 Ianuarie 1859.) H 1859 27 Ianuar. Principatele-Unite Moldova şi Valahia. Noi, Alexandru No. 2471. Ioan I, Cu mila lui Dumnezeu şi voința națională, Domn al Moldovei. La toți de față și viitoră, sănătate. Am decretat şi decretăm următoarele: Art. I. D lui Vasilie Sturdza este numit minstrul Nostru secretar de Stat la departamentul din năutru, president al ConsiliuluĬ. | Art. II. D-lui Manolachi Kostaki Epureanu este numit ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul dreptăței. Art. III. D-lui Lascar Rosetti este numit ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul financelor. | Art. IV. D-luf No. 2471. Costachi Rola este numit ministrul Nostru secretar de Stat, la de. 1859 partamentul cultului şi al instrucției publice. Art. V. D-luĬ Vasile 27 Ian. Alecsandri este numit ministrul Nostru secretar de Stat la depar tamentul trebilor străine. Art. VI. D-lui Dimitrie Sc. Miclescu Din ordinul Domnului, ministrul trebilor străine, (Traducţiune.) Principautés-Unies de Moldavie et de Valachie. Nous, Ale xandre Jean I-er, || Par la grâce de Dieu et la volonté nationale, (s.) Alexandre Jean. Par ordre du Prince, le ministre des affaires étrangères, (s.) B. Alecsandri. No. 2472.- «Alexandru Ioan Cuza, Domnul Moldovei din publicat în ziarul Românul, în 15 (27) Ia- (,,Românul, No. 6, din 15/27 Ianuarie 1859.) 1859 27 Ianuar. Alegerea Domnului din Moldova in persoana colonelului Ale- No. 2472. xandru Cuza, a produs o uimire generală, nu numai asupra Moldovenilor, dar şi asupra traților lor de dincoace de Milcov. Zic uimire, fiind-că acest bărbat, după socoteala unora, nu avea scris pe frunte rangul glorios la care ursita l'a urcat, şi fiind-că, mai ales dincoace. de Milcov, acest nume mai nu este cunoscut între numele celebre ale bărbaților Moldovel. Românii cel degenerați sau corupți sufleteşte s'aŭ deprins a crede că oameni celebri, şi mai virtos acei ce se cuvine să fie în capul țărel, nu pot să aibă prestigiu de autoritate, dacă nu vor fi eşiţi din sînul a patru, cinci famili cari, pînă acuma, s'aŭ bucurat de privilegiul a ocupa posturile cele mai mari și a avea rangurile cele mai mari. Aşa dar, dacă Moldovenii n'aŭ dat domnia unui Sturdza, Balş, Rosetti, Catargiu, Cantacuzino, apoi vai de el! In țară nu poate să fie autorităţi; anarhia o să fie permanentă; pe Domn nimeni n'o să-l bage în seamă; ticăloșia o să fie pururea în culme! Iacă ipotese, iacă prepusuri, iacă calomnil, iacă idei paradoxale, cari mě îndeamnă a lua condeiul şi a face caracteristica Domnului Moldovel! Nu sunt nici amic intim al Domnului actual al Moldovei. El, în ochii mei, nu trece de cât ca un principiŭ: triumful vocei naționale! | Nu voiŭ să scriu ceva în favoarea sa, nici cu tendinţa de a mě recomanda favorel sale; căci pana mea nici odată nu a prostituat conștiința mea; și nimeni nu vă cumpĕra'o vre-odată! Voiŭ să arăt numai fraţilor Munteni ce este și cine este Alecu Cuza Vodă; atâta şi nimic mai mult. Aceasta o fac, întâiu, cu competința unul om ce cunoaște pe persoana aceasta, al doilea, cu interesul de a desvolta dreapta alegere şi nemerire a partidului național ce astăzi a triumfat în Moldova. Cercetând genealogia familiei Domnului A. Cuza, nu putem zice că se trage nici din Dragoș-Vodă, nici din vre-un Domn care ne-a venit, ca atâți alții, pentru păcatele těreĭ. Destul este a arăta că el se trage din o familie patriciană veche, adevĕrat românească, care, după istorie şi tradiţiune, îşi numără esistenţa de doi secoli şi mai bine, şi care în tot timpul a produs. bărbați eroi de onorabilitate, zeloşi apărători ai libertăților pu 1859 No. 2472. blice. Familia Cuza, întru adevěr, n'a avut prestigiul de aristocratică, prestigiù care-l vedem domnind cu atâta aroganță și mîn27 Ian. drie vanitoasă numai între şapte, opt familit din țară; cu toate acestea, numără mai multe generațiuni de nobilitate adevărată, care nici s'a vestejit în alianţă cu altele mai umilite, nici s'a mîndrit în alianţă cu altele mai pompoase. Cuzeştii, se poate zice, sunt personificarea adevăratului boerism al țărel, nealterat de corupțiunea fanariotismului; şi, în Moldova, aŭ fost tot-d'auna oamenil cei mai populari, mai respectabilă şi mai iubiță. | Fără a mě întoarce mult îndărăt, voiŭ spune numai aceea ce memoria mi-a conservat, de la 1848 încoace. In urma evenimentelor de la 29 Martie 1848, atât de cunoscute Românilor, Domnul de astăzi, împreună cu alți doi-spre-zece Girondini moldoveni, fuse destinat a se trimite în exil din ţară afară, și dat pe mâna Turcilor. Barca ce trebuia să-i transporte de la Galați la Măcin, fu isbită de furtună pe malurile Brăilei, căcă chiar și elementele păreaŭ că se opuneaŭ la expatriarea unor așa suflete. Atunci, dintre baionete, şease din jun patrioți (între cari era şi A. Cuza) scăpară sub protecțiunea agentului englez, carele apoi le înlesni mijloacele de a emigra în libertate. După aceasta, a venit în Moldova şi comisarul otoman, Talaat Efendi, ca să cerceteze conflictul dintre ţară și Domn, tocmai când holera epidemică flagela capitala cu o furie înfricoșată. Atunci, tatăl Domnului de astăzi, venerabilul bătrân postelnicul Ioan Cuza, se făcu victimă patriotismului, pe lângă alte victime. Deşi ştia şi prezicea că se duce la moarte, mergênd în Iaşi, unde holera era în furie, totușă preferă să plătească cu viaţa sa resbunarea maltratărilor fiului săŭ; şi întru adevăr, își lăsă aerul cel sănătos şi curat de la moşie, merse la Iaşi, luă parte la manifestarea generală care oborî pe Mihail Sturdza, și după împlinirea acestei datorii, se întoarse acasă, lovit de cumplita epidemie, care îl trimese către locaşul celor drepți. Nu am zis poate destule despre rěposatul tată al Domnului Cuza, dar cea de pe urmă trăsătură a vieței sale este destul, spre a dovedi că alesul Moldovei nu este un om fără de nume, precum le place unora a zice. Câte nu ar fi încă de zis despre natura aceea catoniană a lui Grigorie Cuza, fostul ministru al rěposatului Domn Grigorie Ghica şi unchiŭ al Domnitorului actual, carele are atâtea merite cât şi popularitate. Intru adevěr, Moldova are mai mulți bărbați iluştri, pe cari opiniunea îi adoră și-i veneră, numai pentru capacitatea sau caracterele lor, fără distincțiune de treapta din care se coboară. Ar fi de plâns o națiune, când s'ar recomanda numai cu No. 2472. strălucirea rangurilor şi a familiilor, iar nu cu caractere solide, cu 1859 talente şi cu virtuti civile. Dar Domnul de astăzi al Moldovei 27 Ianuar. nici-odată nu s'a mîndrit şi n'a voit a se mîndri cu strălucirea originei familief sale. Născut atât de nobil, a crescut în ideile secolului, şi, tot-d'auna rîzător de prejudițiile vanitoase, s'a produs în lume ca june inteligent, ca om onest, ca funcţionar onorabil, ca patriot zelos, ca cavaler desinteresat, ca român originar. In aceste puține epitete, este toată caracteristica lui morală. Cât despre posiţiunea sa socială, nu este nimic de zis. Moştenind o avere destul de frumoasă de la părinți, căsătorit de vre-o dof-spre-zece ani cu o persoană din o familie distinsă (Rosetti), a dus, atât în vîrsta cea fragedă cât și în cea matură, viaţa cea mai neatîrnată. In atâtea împrejurări critice, în cart fără de voie a trebuit să ia parte, el nu s'a plecat nici la ademenirile şi consiliurile străinilor, nici la influența coteriilor anti-naționale saŭ anti-patriotice. Alecu Cuza n'a ocupat posturi prea mară, din causă că nici nu le-a ambiţionat, nici nu le-a urmărit. A fost president al tribunalului din Galați, director al departamentului din lăuntru, pârcălab saŭ administrator la Galață, şi, în timpul Căimăcămie cele din urmă, locotenent de cap al oştirel. Dar în scurta sa carieră de funcţionar, a desvoltat o energie laudabilă și o voluntate nestrămutată, care îl făcuse destulă popularitate. Partidul național din Moldova, după atâtea lupte ce a avut, pentru ca să ridice demnitatea națională şi pentru ca să asigure pe viitor dorințele sale seculare, a trebuit să aleagă de Domn pe un barbat, carele să represinte principiile sale: abnegarea, naționalismul, devotamentul, onorabilitatea şi curagiul. Așa dar, n'a putut face mal nemerită alegere. Alexandru Cuza represintă toate principiile acestea, el însuşeşte toate calitățile ce se cer de convențiune şi interesează pe țară. Este de sperat că, pe cât această frumoasă alegere s'a făcut fără precugetare, asemenea şi Domnul Moldovei ne va arăta fapte mai frumoase de cât poate țara îşi închipueşte. (Traducţiune.) G. Sion. L'élection du Prince de Moldavie, en la personne du colonel Alexandre Couza, a produit une surprise générale, non seulement chez les Moldaves, mais aussi chez leurs frères de ce |