1859 Milcov, comme ceux d'ici, vous suivront comme un seul homme, No. 2532. n'ayant qu'un seul cri: «Vive la Roumanie! «Vive le Prince Alexandre Jean I-er!»> Des acclamations enthousiastes se sont fait entendre dans toute la salle, et S. A. le Prince de Roumanie a répondu en termes suivants: «A la suite de l'acte national et grandiose par lequel l'Assemblée élective de Bucarest a réuni les couronnes de Valachie et de Mol. davie, Je déclare que Je Me sens tout aussi fier d'être élevé au trône de Moldavie que de voir Mon nom inscrit parmi les Princes de Valachie. «A Mes yeux, l'acte que vous avez accompli, Messieurs les députés d'au-delà du Milcov, est le triomphe d'un principe salutaire, enraciné dans les coeurs des Roumains, le principe de la fraternité roumaine! Il nous a sauvé, dans le passé; il nous fait revivre, maintenant; il nous conduira au bonheur et à la grandeur, dans l'avenir. Vive donc la fraternité roumaine! Vivent les Principautés-Unies !>> 10 Febr. No. 2533.- Proces-verbal No. X al Adunărei elective a (Supliment la No. 31 al,,Monitorului Oficial al Moldovil", din 9 Februarie 1859.) Proces-verbal X. Astăzi, în 29 Ianuarie, la 11 ore dimineața, s'a deschis șe- No. 2533. dința a zecea sub președința Inalt Prea Sf. Sale Păr. Mitropolit. 1859 Se citeşte apelul nominal, după care sunt față 43 membri; 10 Febr. iar absenţă 3 şi anume: d N. Catargiu, în congediŭ, d. A. Balș și d. D. lamandi, bolnavă. D. secretar Has nas citeşte procesul-verbal al ședinței trecute, care să adoptează de Adunare fără vre-o modificare. D. preşedinte. Deputația din țara suroră, venită spre a aduce Inălțime Sale Domnului Stăpânitor actul alegerei săvîrşite acolo, a arătat dorința de a saluta pe Adunare. In această privinţă, biuroul a pregătit un program. D. vice-president citeşte următorul program: Şease deputați din Adunare vor fi însărcinați a introduce în sala Adunărei deputația de la Bucureşti. No. 2533. 1859 10 Febr. Ajungênd în mijlocul saleĭ, d-l Panu, de pe tribună, le va adresa cuvîntul de salutare. Vice-preşedintele și secretarii se vor coborî întru întîmpinarea deputaţiei și îi vor da acolația frăţească. Inalt Prea Sf. Sa va invita pe membrii deputației a lua loc la scaunele ce le sunt pregătite la biuroŭ. Adunarea întreagă va saluta deputația prin «Să trăiască România! Să trăiască deputații României.>> Programul se adoptează de Adunare în unanimitate. Cu încuviinţarea Adunărei, să numeşte o deputație de şase membri, spre a introduce pe d-ni membri ai deputației din Bucuresci, în sala şedinţelor. Această comisie se compune din d-nii Ştefan Catargiu, P. Rosetti-Bălănescu, A. Botez-Forăscu, Iorgu Radu, G. Cuciureanu şi M. Kogălniceanu. La 12 ore, membrii deputaţiei din Bucuresci: Prea Sf. Sa Păr. Episcop de Argeş, d-nii Scarlat Krețulescu, Nicolae Oprean, Barbu Slătineanu, Alexandru Florescu și Costache A. Rosetti, intră în sala şedinţelor, precedați de d-nii chestori şi însoțiță de cel şease trimeşi a Adunărei. Toți membrii Adunărei staŭ în picioare și membri deputației aŭ luat loc în mijlocul săleĭ. Atunci, d-1 A. Panu se suie la tribună şi rosteşte următoarea alocuție din partea Adunărei: <<In momentul de faţă, îmi pare, domnilor, că îngerul lui Dumnezeŭ stă ridicat asupra noastră şi chiamă la viață o nație care seměnă uitată de Dumnezeu şi de oameni. «Puneți mâna pe inimile voastre; ascultați glasul care să ridică de la o lature a ţăre! până la alta; priviți împrejurul vostru şi vě veți convinge că învierea României este decretată în ceruri şi se împlineşte pe pămînt. «Ferice bărbaţii cari, luând inspirările lor din patriotismul acel adevěrat, aŭ lăsat egoismul şi interesul de provincie de o parte și aŭ cugetat la interesul cel mare, la interesul naționalităței. «Ferice vouě, o Românilor, cari ați întrunit acum nația noastră de la Carpați și până la Marea Neagră! «Ferice, o fraţilor! cari ne aduceți astăzi actul acest mare de înfrățire! Numele voastre vor fi înscrise în istorie, dar tot-odată, ele vor fi rostite de Moldoveni ca nişte nume scumpe ale fraţilor iubiță, ce aŭ adus speranța și fericirea în mijlocul familiei, unde doliul și durerea însemna lipsirea voastră. Cine de acum ne mai poate despărți? Unirea a pătruns toate spiritele ca aerul ce ea respiră. Ea a devenit simțirea obi cinuită, ideea ficsă a fie-căruia. 10 Febr. «Mulţi aŭ suferit, mulți aŭ căzut No. 2533. în luptele secolilor. Pămîntul Românie e plin de martiri necu- 1859 noscuți; dar din acele suferințe, a eşit o voie; din acele lupte a urmat o datorie; din pămîntul ce călcăm s'a ridicat o pulbere, ca acea care a dat născare Grecilor şi toate aŭ concurs acum la învierea României! «Uniti dar de acum, nimic să nu ne mai despartă! Europa va vedea că nația română are o misie de împlinit; no o vom împlini cu demnitate şi bărbăție, în cât nică duşmanii noştri să nu poată nimic bănui. || «Salutare dar, fraţilor, de trei ori salutare din partea Adunărei întregi !» Urmează aclamații generale de: «Să trăiască România! Să trăiască deputații din Bucurescl!» Atunci vice-preşedintele şi secretarii, coborându-se întru întimpinarea deputație, le daŭ acolația frățească, şi Inalt Prea Sf. Sa Păr. Mitropolit invită pe membrii deputației de a lua loc la scaunele ce le sunt pregătite la biuroŭ. Adunarea întreagă salută deputaţia: «Să trăiască România! Să trăiască deputați români!» D. C. A. Rosetti să sue la tribună: «Nu ştiu ce poate fi cel întâi cuvînt rostit de un Muntean, de un fost Muntean, pe tribuna Adunărei Moldovei, de cât: «Să trăiască România!» Ceea-ca zice fratele nostru Panu, sunt cuvinte eşite din inima a cinci milioane de Români; nu pot face alta de cât a le repeta din cuvînt în cuvînt. | «Românii de peste Milcov sunt hotărîți a susţine tot ce ați făcut, saŭ a peri. Căci el nu aŭ uitat cuvîntul bătrânilor care zice: Piară cât de mulți dintre noĭ, numai să rămâe tot Ţara Românilor». Şi voința nației va fi respectată d'astă dată; căci nici o putere nu va cuteza a ne osîndi, că voim a fi un singur trup; nici o putere nu va mai putea trunchia ceea ce Dumnezeu a întrunit.»>< D. Rosetti se pogoară de la tribună, însoţit de nenumărate urără de: «Să trăiască România!». D. Florescu se suie la tribună: Fraţilor compatrioți. Iertaţi emoțiile inimeĭ mele, căci ele sunt produse, domnilor, de spectacolul ce mě înconjoară, și mai mult de triumful principiului împrejurul căruia ne-am grupat. D. Panu ne-a adresat nouă cuvinte de felicitare. D-luĬ a spus înainte că noi am produs obiectul sărbătorei de astăzi. Sunt cinci-spre-zece luni de când, în Adunarea ad-hoc, făcând parte cu d. Rosetti dintr'o comisie, vě adresam o mulțumire pentru norocul ce ați avut a pro No. 2533. nunta, vol cel d'intâiŭ, acele dorinți sfinte ale Românilor. Nu-f 1859 modestie, dacă, și astăză ca și atuncă, voiù zice că iarăşă voi ață 10 Febr. luat inițiativa. Voi, fraților, ne-ați deschis drumul pe care îl gonim de secoli nenumărați, pentru a ajunge la ținta ce trebue să ne conducă la gloria strămoşească. De ați fi fost la Bucuresci, în mijlocul nostru, ați fi simțit cu mai multă putere, tot ce are de sacru această serbare națională. || «Puţine sunt de zis, după cuvintele atât de elocuente ale d-lui Panu. Voiŭ arunca o privire retrospectivă asupra evenimentelor trecute, ca să vě daŭ cel puţin o slabă idee despre caracterul de sfințenie, ce poartă în sine ziua de la 24 Ianuarie. «Atât în una cât şi în cea-laltă țară suroră a noastră, am fost supuşi de secoli la aceleaşi calamități, la aceleaşi nenorociri. La noi, spiritul de desbinare ajunsese la un așa grad, în cât părintele cu fiul, frate cu frate, nu se întîlneaŭ de cât numai spre a şi arunca în faţă mânuşa luptei și a sfîşierel! «Voi, fraţilor, ață luat inițiativa, căcă ne-ați arătat pe acela care ne-a adus înapoi în sînul patriel, ne-ați arătat pe o persoană care represintă un princip, principiul acela mîntuitor al unireĭ Principatelor, princip care trebue să întrunească două părți ale aceluiaşi corp. «Voiŭ adǎoga că Alexandru Ioan I înfăţişează şi un simbol, simbolul păceă și al înfrățireĭ obșteștă, căcă trebue să o zic, în minutul în care s'a pronunțat numelc Inălțime Sale în Camera noastră, lacrămă de bucurie aŭ curs din ochii tuturora, când cu un minut mai înainte, nu prevedea cine va alta, de cât lacrămă de întristare şi de doliu. «Ziua de 24 Ianuarie este o zi măreață, pompoasă, o zi pe care n'aŭ gustat'o nici strămoşii noştri. Ei se întîlneaŭ, înainte, în lupte crâncene între dînşil; astăzi, ne întîlnim noĬ pe câmpul înfrăţireĭ obşteşti. Eroii noştri, cu sabia, voiaŭ să realiseze aceea, ce, astăzi, se realisează prin voinţa prea puternică a lui Dumnezeŭ! || «Primiţi dar, Domnilor deputați, felicitările Adunărei din Bucuresci, pentru că ați păşit întâiŭ pe calea cea dreaptă și glorioasă, care trebue să ne conducă spre regenerarea naţiei. «Să trăiască România una şi nedespărțită! Să trăiască, nu PrincipateleUnite, ci Principatul Moldo-Român !» Nesfîrşitele aclamațiuni de: «Să trăiască deputații din Bucurescă! Să trăiască Alexandru Ioan I! Să trăiască România !» aŭ urmat elocuentelor cuvinte ale d-lui Florescu. Inalt Prea Sf. Sa Păr. Mitropolit, consultând mai întâiŭ Adu narea, rădică ședința și anunță viitoarea întrunire pe Vineri, în 30 No. 2533. Januarie. Preşedintele Adunăreĭ, (subscris) Sofronie, Mitropolitul Moldoveĭ. 1859 10 Febr. (Traducțiune.) Procès-verbal No. X. Aujourd'hui, ce 29 Janvier, la dixième séance est ouverte à 11 heures du matin, sous la présidence de S. S. le Métropolitain. On fait l'appel nominal auquel répondent 43 membres ; il y a 3 absents, savoir: M. N. Catargi, en congé, et MM. A. Balche et D. Iamandi, malades. M. Hasnash, secrétaire, donne lecture du procès-verbal de la séance précédente, lequel est adopté sans modification par l'Assemblée. M. le président: La députation de la Principauté sœur, venue pour présenter au Prince régnant l'acte de l'élection faite à Bucarest, a manifesté le désir de saluer l'Assemblée. Dans ce but, le bureau a préparé un programme. M. le vice-président donne lecture du programme suivant: Six députés de l'Assemblée seront chargés d'introduire dans la salle des séances la députation de Bucarest. La députation arrivée au milieu de la salle, M. Pano montera à la tribune et lui adressera une allocution de bien-venue. Le vice-président et les secrétaires descendront du bureau, iront à la rencontre de la députation et lui donneront l'accolade fraternelle. S. S. le Métropolitain invitera les membres de la députation à prendre place sur les sièges qui leur seront préparés au bureau. L'Assemblée entière saluera la députation par les acclamations de: «Vive la Roumanie! Vivent les députés de Valachie !>> L'Assemblée adopte à l'unanimité ce programme. Avec l'assentiment de l'Assemblée, on procède à la nomination de la députation, chargée d'introduire dans la salle des séances les membres de la députation de Bucarest. Sont élus: MM. Etienne Catargi, P. Rosetti-Balanesco, A. Botez Foresco, Iorgo Radou, G. Coutchoureano et M. Kogalniceano. |