No. 2541. Lei 3.773.263,70 2.117.187,80 756.250,20 Report. 240.625,- Au 1er Octobre 1859. 996.875,20 234.895,100 >> 1-er Janvier 1860. 1.231.771, 2.117.187,80 105.731,102 Emprunt sur les dépôts avec intérêts 3%, par a", aux entrepreneurs des cabarets en Bessarabie, savoir: 105.336,81 Capital au 15 Novembre 1859. 395,21 Intérêts jusqu'au 1-er Janvier 1859. 105.731,102 759.548,90 Emprunté en 1857 des capitaux des décimes appartenant aux communes rurales avec intérêts 5% par an, en vertu d'une décision du Conseil administratif, communiquée au trésor par l'adresse du Secrétaire d'Etat du 5 Novembre 1857, No. 5.900, savoir: 720.520,- Capital retiré des décimes du communes rurales progressivement aux mois de Novembre et de Décembre 1857, avec fixation du terme au 1-er Décembre. 39.028,90 Intérêts pour 13 mois, du 1-er Décembre 1857 au 1 Janvier 1859. 759.548,90 7.284.935,- Dette de l'Etat représentant les obligations émises pour l'émancipation des esclaves, conformément à la loi du 18 Décembre 1855, savoir: 5.727.500,-- Capital au 18 Mars 1856. 6.500,- A déduire comme payé en 1858. 5.721.000, 1.563.935, 7.284.935, Intérêts à 10% par an, pour 2 ans, 9 mois et 12 jours, du 18 Mars 1856 au 1-er Janvier 1859, savoir: 1.592,345,- Total des intérêts. 28.410,-A déduire comme payé en 1858. 1.563.935, 11.923.479,02 Somme totale de la dette de l'Etat. Le ministre secrétaire d'Etat au département des finances, (s.) Gr. Balche. No. 2542.-Proclamația No. 790 a ministrului de interne al Valahie către locuitoril ţărel, din 30 Ianua rie (11 Februarie) 1859. Bucuresci. (,,Monitorul Oficial al Ţărei Româneştr", No. 10, din 2 Februarie 1859.) Fraţilor! «Domnul este sublim», ne zice confratele nostru Ro- No. 2542. setti, adică el are cu desăvîrşire toate darurile ce trebue să aibă 1859 un Domnitor. Si cum putea fi într'alt fel? Cinci milioane de oa. 11 Febr. meni, în minutul în care caută să apuce iarăşă firul viețel naţionale, cinci milioane de oameni sanctificați prin veacuri de suferințe și astăză uniţă în singura dorință de a se mîntui, puteaŭ el oare a se înşela? Nu, și alesul nației, acela care, după mai multe veacuri, avu cel d'întâiu suprema onoare, fericirea cea mai splendidă d'a putea zice, fără să facă un sacrilegiù, că domneşte cu mila lui Dumnezeŭ și cu voința națională, el singur, salutând și îmbrățișând, prin ordinul zilei către oştire, stindardul oştenilor de dincoace de Milcov, în numele lui Mihaiŭ Viteazul 1), să desveleşte înaintea lumel ca bărbatul ce era predestinat să preside la emanciparea, la regenerarea şi la reconstituirea Româniel. Acesta este Domnul ce, peste tref patru zile, o să păşească peste Milcov, fără că acest pîrîù să mai fie o barieră ce despărțea o singură ţară în două trunchiuri; să-l primim cu amorul şi entusiasmul ce ne aprindea când l'am ales; să-I dăm toți inimile noastre fără reservă, ca toate, unite într'a lui, să se ridice la înalțimea, la puterile ce cer supremele împrejurări de astăzi. Să imităm, fraţilor, exemplul de sacrificiul ce ni-l dă alesul nostru, Domnul nostru: el zice Inaltelor Puteri garante: «depul coroanele ce amorul a două Principate a pus pe capul meŭ, dați-ne numai Prințul străin.» || Să zicem şi noi lui: dă-ne o patrie tare și independentă, şi toţi vom depune în mâinile tale avuțiile noastre, știința noastră, activitatea noastră și chiar viaţa noastră, ca în mâinile preotului ce păzeşte altarul patriei. | Să trăiască PrincipateleUnite! Să traiască Alexandru Ioan I! || Să trăiască poporul ce-l va susţinea. Ministrul din năuntru, (subscris) Nicolae Golescu. (Traducţiune.) Frères, «Le Prince et sublime», nous dit notre confrère Rosetti; cest-à-dire, qu'il possède toutes les qualités qu'un Prince régnant doit posséder. Et pouvait-il en être autrement? Cinq mil 1) Cf. Vol. VIII, No. 2517, p. 662. 1859 No. 2542. lions d'hommes qui cherchent à renouer le fil de leur vie nationale; cinq millions d'hommes sanctifiés par des siècles de souf11 Febr. frances et aujourd'hui unis dans le seul but de leur salut, ces cinq millions d'hommes pouvaient-ils se tromper? Non! L'élu de la nation, celui qui, après des siècles, a eu l'honneur suprême, la félicité la plus splendide de pouvoir dire, sans commettre un sacrilège, qu'il règne par la grâce de Dieu et par la volonté natio- · nale, cet élu qui, par son ordre du jour à l'armée, salue et fait sien, au nom de Michel-le-Brave, le drapeau des soldats de ce côté-ci du Milcov 1), se révèle lui-même au monde comme homme prédestiné à présider à l'émancipation, à la régénération et à la reconstitution de la Roumanie. Voilà le Prince qui, dans quelques jours, passera le Milcov, ce ruissean qui, aujourd'hui, n'est plus une barrière séparant en deux parties un seul et même pays. Recevons-le donc avec l'amour et le dévouement qui nous réchauffaient lorsque nous l'élisions; tous, offrons lui sans réserve nos cœurs qui, personnifiés dans le cœur du Prince, vont s'élever à la hauteur et à la puissance exigées par les circonstances actuelles. Imitons, frères, l'exemple du sacrifice que nous donne notre élu, notre Prince. Ne déclare-t-il pas aux hautes Puissances garantes: «Je dépose les couronnes que l'amour des deux Principautés a mises sur ma tête, seulement, donnez nous un Prince étranger » A notre tour, disons lui: Donnez nous une patrie forte et indépendante, et nous déposerons entre vos mains toutes nos richesses, toutes notre intelligence, toute notre activité, notre vie même, comme entre les mains du prêtre qui garde l'autel de la patrie. Vivent les Principautés-Unies! Vive Alexandre Jean I-er! Vive le peuple qui le soutiendra! Le ministre de l'intérieur, (s.) Nicolas Golesco. No. 2573. Darea de seamă despre primirea deputaţiei oraşului Bucuresci de către Domnitorul Alexandru Ioan I, în 30 Ianuarie (11 Februarie) 1859. Iaşi. (,,Monitorul Oficial al Ţĕrei Româneşti" No. 12 din 9 Febuarie 1859; „Monitorul oficial al Moldover", din 8 Februarie 1859.) No 2543. Consiliului municipal din Bucuresci. Conform jurnaluluĬ 11 Febr. încheiat la 29 ale trecute luni de onor. Consiliu, în unire cu 1859 1) Cf. Vol. VIII, No. 2517, p. 662. d-ni deputați, sub-semnații, onorați cu misia a merge în Iaşi ca No. 2543. să depue Mărief Sale Domnitorului omagiile de credinţă şi de de- 1859 votament ale capitalei Bucuresci, îndeplinind'o cu toată demnitatea 11 Febr. cerută, socotesc de a lor datorie a face cunoscut onor. Consiliu că, așa după cum urma a se aştepta cine-va, deputaţia Bucurescilor fu primită, în toate oraşele ce cad în linia drumului de la Focşani către Iaşi, cu toată onoarea şi bucuria locuitorilor, a căror inimi eraŭ încă electrisate de memorabila faptă a Adunărei generale de la 24 Ianuarie. A doua zi, după ajungerea noastră în Iaşi, d-1 ministru din năuntru înfăţişindu-ne la Măria Sa, îl rostirăm următorul discurs: «Inalte Suverane al Principatelor-Unite, «Cumplitele cala mități prin cari trecură țările noastre surori în curs de mai mulţi secoli, nu fură de cât nişte încercări ale credinţei Românilor în Dumnezeul părinților lor! Speranțele lor însă fiind mai tari de cât dînsele, Provedința, prin Adunarea generală a națiuneĭ, dictă chemarea Măriei Tale la tronul țărei, şi ast-fel, ne place a crede că a subscris mîntuirea lor din suferințele în care gemeaŭ. «Destinul, Măria Ta, păstra în secretele sale divine actul de unirea tronurilor lui Ştefan cel Mare şi al lui Mihaiŭ Bravul sub sceptrul MărieĬ Tale. || «Din urna AdunăreĬ generale de peste Milcov, eșind numele Mărie Tale, capitala Bucuresci tresări de bucuria unei asemenea fericiri neaşteptate, și ca centrul, în care se resfrîng ecourile urărilor de mulțumire a treĭ milioane aproape de locuitorĭ, vine astăzi, prin nol, representanti el, să depue la picioarele Măriel Tale omagiile de credinţă şi de devotamentul său cel mai nestrămutat, de care se simte mişcată. || «O sută cinci-zeci de mii de locuitori, Măria Ta, v'aşteaptă cu brațele deschise şi cu inimile batânde de bucurie, ca să vě primească în mijlocul lor, fiind-că aŭ o convicție. tare că Măria Ta le aducă dreptatea, pacea, frăţia şi prosperitatea tuturor, şi că, naţiunea puindu-vě într'o mână lacătul trecutului şi într'alta cheia viitorului, veți deschide o eră nouă generațiuneĬ presente, și veți lăsa de moştenire virtutea şi patriotismul generațiunilor viitoare. Iată, Măria Ta, pentru ce strigăm cu toţii şi vom striga tot-deauna: Să vě dăruiască Dumnezeu zile îndelungate și inimă patriotică, în marea lucrare a regenerațiune neamului românesc. La acest discurs, Măria Sa a bine-voit, să ne rěspunză cam în termini următori: «Pe lângă cele ce am zis, eri, domnilor deputați al Camerei din 1859 11 Febr. No. 2543. «Valahia, mal adaog d-voastră că, Bucurescit avênd o burghezie bine <«<formată, am cuvînt a mě rezema într'însa și a spera mult de la <«<înţelepciunea şi tactica el. Nu pot zice tot aşa şi pentru lașă, unde <«<această burghezie nu se cunoasce, copleșită fiind de jidovime. Spu«<neți dar concetățenilor d-voastră că Lună voiŭ pleca, să viŭ în mij<«<locul dumnealor, ca să ne cunoaştem mal bine şi să ne punem pe «<lucru, căcă trebue să isprăvim odată cu formele şi cu vorbele.» Eşind de la Măria Sa, ne hotărîrăm întoarcerea pe a doua zi. Dar mal 'nainte de a porni ne arătarăm dorința a ne înfățișa și la Măria Sa Doamna și d. colonel şi adjutant Manu, șeful poliției, se însărcină a ne anunța și a ne vesti ora în care putem fi primiţi. | Măria Sa, ca să nu ne zăbăvească din călătorie, bine-voi a ne primi la 9 ore dimineața. Primirea noastră fu de Măria Sa cu atâta bucurie şi cordialitate, în cât ne făcu a crede că ne aflăm înaintea une adevărate şi demne de respect mame. După depunerea omagielor noastre în numele capitalei, Măria Sa împărtăși cu noi dejunul, în mijlocul unei vesele conversați atingătoare de circumstanţele de faţă. || Incântaţă de o manieră atât de nobilă, atât de populară, și tot de odată maternă, săvîrşind dejunul și avênd să pornim, î ziserăm: «Plecând, Măria Ta, ducem cu noi cea mai dulce suvenire că am văzut adevĕrata mamă a concetățenilor noştri, cărora le vom spune că de acum nu vor mai fi orfană, și că nevoile lor familiare vor găsi în inimă-ță o adevărată compătimire. Să trăiță Măria Ta. şi Dumnezeŭ să vă aducă sănătoasă în mijlocul nostru!» || Aci împlinindu-se misia noastră, venim a ruga pe onor. Consiliu să bine-voiască a o împărtăşi şi concetățenilor noştri, spre a cunoaşte resultatul el. (subscrişi:) Ioan Penescu | Avram Gheorghiu | Costache Disescu Nicolae Furcă | Vasile Constantin (Traducţiune.) Au Conseil municipal de Bucarest. Conformément à la décision de l'honorable Conseil du 29 Janvier, les soussignés, honorés de la mission de se rendre à lassy, ensemble avec MM. les députés, pour présenter à S. A. le Prince l'hommage de fidélité et de dévouement de la part de la ville de Bucarest, après avoir rempli dignement cette mission, croient de leur devoir de porter à la connaissance de l'honorable Conseil ce qui suit: || Ainsi qu'on devait s'y attendre, la députation de Bucarest a été reçue, dans |