No. 2548. 15 Febr. M. Turnavitu dit que, puisqu'il y a sur ce sujet des opi1859 nions différentes, que les députés, questionnés personnellement, se gêneraient d'exprimer ouvertement leur avis, et pour qu'il n'y ait pas de protestations, il faut voter pour les deux secrétaires; si les secrétaires suppléants sont élus à ces postes, on élira ensuite des suppléants. M. Jean Bratia no est du même avis. L'Assemblée, consultée, adopte la proposition de M. Turnavitu. Il est procédé au vote pour la nomination de deux secrétaires et le résultat est suivant: Nombre de votants: 54; majorité absolue 28. M. C. Apostolesco, secrétaire suppléant, obtient 52 voix; M. Ch. Turnavitu, secrétaire suppléant, 32 voix; M. C. Braïloï, 22 voix. MM. C. Apostolesco et Turnavitu, ayant réuni la majorité absolue, sont proclamés secrétaires de l'Assemblée. Deux postes de secrétaires suppléants devenant vacants à la suite de cette élection, il est procédé au vote pour la nomination de deux autres secrétaires suppléants. A ce vote, a pris part aussi le prince Bibesco-Brancovan qui, revenu du congé, est venu à la séance, après l'élection des secrétaires. Nombre de votants: 55; majorité absolue: 28. Ont obtenu: M. Cernatesco, 24 voix: M. I. Petresco, 25 voix; M. C. Argintoïano, 31 voix; M. T. Grigoresco, 30 voix. MM. Argintoïano et Grigoresco, ayant obtenu la majorité absolue des voix, sont proclamés secrétaires suppléants de l'Assemblée, en remplacement de MM. Apostolesco et Turnavitu, élus secrétaires. M. Démètre Bratiano, au nom de la commission chargée de la rédaction d'un mémoire explicatif au sujet de l'élection du Prince, déclare que cette commission a terminé son travail. Plusieurs membres de l'Assemblée proposent que le travail de la commission soit d'abord imprimé et distribué aux députés. L'Assemblée, consultée, approuve et décide que l'impression sera faite jusqu'au lendemain, Mercredi; la discussion aura lieu dans la séance du Jeudi, 5 Février. M. I. I. Filipesco propose, pour que l'Assemblée ne reste pas inactive jusqu'à l'adoption du règlement, qu'elle se serve du règlement de l'Assemblée ad-hoc. L'Assemblée n'adopte pas cette proposition. Sa Sainteté lève la séance à 2 heures et demie de l'après- No. 2548. midi et annonce la prochaine réunion pour le Jeudi, 5 Février. (Suivent les signatures.) Annexe A.-Télégramme du prince Milosh de Serbie, du 28 Peter Derbesco, Bucarest. || Fürsten Wahl der valachischen Volks-Versammlung hat mich so angenehm gerührt, dass ich Sie ersuche mein Compliment der Versammlung auszudrücken und sagen dass Gott gebe dass es bestätigt wird. - (s.) Milos, Regierender Fürst Serbien. Annexe B. Télégramme adressé à l'Assemblée élective de Valachie par les habitants du district et de la ville de Bârlad. Dépêche télégraphique. A l'Assemblée nationale de Bucarest. Frères Roumains. || Nous venons de recevoir la nouvelle que vous aussi, inspirés par le sentiment national qui a maintenu entre nous des liens intimes, et n'ayant à cœur que le vrai et constant bonheur de la Roumaine, vous avez, à l'unanimité, consenti à l'élection faite par nous, en la personne du Prince Alexandre Jean I-er. Cette nouvelle a rempli nos cœurs d'une joie parfaite, car, par votre concours, après tant de siècles de malheurs qui se sont abattus. sur nos têtes, nous avons réussi à faire revivre la Roumanie! Gloire donc à vous, frères Roumains, mille fois gloire! parce que les nobles sentiments qui vous caractérisent, vous ont fait persévérer dans votre décision au sujet de l'union. Par là, nous avons, tous ensemble, remporté une victoire éclatante. Recevez donc, frères, nos sincères félicitations et nos applaudissements. Vos frères du district et de la ville de Bârlad. (Suivent les signatures.) 1859 15 Febr. 1859 No. 2548. Annexe C. Acte d'option de M. I. Cantacuzino, présentê à l'Assemblée élective de Valachie, le 3 (15) Février 1859. Bucarest. 15 Febr. A S. S. le Métropolitain, président de l'Assemblée élective. || Le soussigné, ayant été élu député dans les districts de Prahova et de Rîmnic-Sarat, j'ai l'honneur, conformément à l'art. 18 de la loi électorale, de déclarer que j'opte pour le district de Prahova. Je prie Votre Sainteté de vouloir bien porter ceci à la connaissance de l'Assemblée. (s.) I. Cantacuzino. No. 2549. No. 2549.-Proces-verbal No. XII al Adunărel elective a (,,Monitorul oficial al Moldover" No. 34, din 27 Februavie 1859.) Proces-verbal No. XII. Astăzi, în 3 Februarie 1859, a XII-a ședință se deschide la 1859 amiază zi, sub preşedinţa d-lui vice-preşedinte P. Mavrogheni. După cetirea apelului nominal, s'aŭ aflat faţă 37 membri. 15 Febr. D. secretar Grigoriu citeşte procesul-verbal al ședinței trecute, asupra căruia se ridică următoarele reclamări: D. P. Bals, rădicându-se contra constatăreĬ biuroului în votarea urgenţei proiectului de dare, din şedinţa trecută, zice că n'a fost unanimitate. Eŭ nu m'am sculat şi nici d. Ştefan Catargiu, nică la întâiul nică la al doilea punct votat; să se zică decă, în loc de unanimitate, majoritate. D. P. Casimir. Nu mi s'aŭ trecut cuvintele în procesul-verbal întocmai cum le-am zis; ale d-lui Kogălniceanu věd că sunt întocmal; cred că aceasta vine de acolo că d-sa şi le va fi dat înscris; gândesc că am și eŭ acest drept de a-mi da cuvintele în scris pe viitor. D. secretar Grigoriu citeşte o adresă a ministrului trebilor străine, prin care comunică Adunărei trei mesaje din partea MărieĬ Sale Domnului Stăpînitor. D. ministru secretar de Stat al trebilor străine citește următoarele mesaje: «Domnilor deputați, «Cerênd trebuinţa de a însărcina pe ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul trebilor străine cu o misie peste hotar, vě facem cunoscut că, prin ordonanța Noastră din 30 ale curentel lună, sub No. 12, am încredinţat portofoliul său, ad-interim, ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul cultului şi al instrucţiune publice. «Dumnezeu să vě ție în a sa sfîntă pază.»> (subscris) Alexandru Ioan. Din ordinul Domnului, ministrul trebilor străine, «Domnilor deputați, (subscris) V. Alecsandri. «Prin ordonanța Noastră din 2 ale curentei, No. 14, însărcinând pe ministrul finanţelor, d-luĬ vornicul Grigorie Balş, cu îndeplinirea ad-interim a funcţiilor de ministru trebilor militare, pînă la întoarcerea d-sale generalului Costache Milicescu, carele urmează a Ne acompania la Bucureşti, vě încunoştiinţăm, domnilor, despre aceasta, spre regulă. «Dumnezeu să vă aibă, domnilor, în sfînta sa pază.» (subscris) Alexandru Ioan. Din ordinul Domnului, ministrul trebilor străine, ad-interim, «Domnilor deputați, «Alegerea în persoana Noastră de Domnitor al Ţărei Româneşti, Ne impune datoria, plăcută inimeĬ Noastre, de a respunde la invitațiile ce Ni s'aŭ făcut de către deosebitele deputații din Bucureşti, în numele fraţilor noştri de peste Milcov. Ne-am hotărît dar a pleca la 4 Februarie din capitala Moldovei, spre a merge în sînul țărei surori ce Ne dorește și Ne aşteaptă. «Această hotărîre o aducem dar la cunoştinţa Adunărei elective, și adăugim că am încredinţat administrația Moldover Consiliului Nostru de miniştri, care de drept va intra în exercițiu și îl va urma cu deplină autoritate, în tot timpul cât vom lipsi din Moldova. || «Rěmas bun, domnilor deputaţi, şi revedere fericită.>> (subscris) Alexandru Ioan. Din ordinul Domnului, ministrul trebilor străine, (subscris) V. Alecsandri. D. C. Hurmuza chi, raportorul comisiei însărcinate de a chibzui modul impunerei unei dări de cinci milioane, citește raportul acelei comisi (Anexa A.) No. 2549. 1859 15 Febr. No. 2549. D. I. Cantacuzino. Pînă a nu intra în discuție, propun ca, 1859 potrivit art. 70 din regulamentul Adunărei, acest proiect mai în15 Febr. tâiu să se tipărească și să se împartă d-lor deputați. In şedinţa trecută, s'a adoptat urgența numai în privirea principiului. Guvernul este lipsit de bani; trebuia să-i votăm 5.000.000, mai ales pentru trebuinţele urgente de faţă. Astăzi, principiul fiind adoptat, urgenţa nu mai are loc. Proiectul atingětor, privitor fiind la modul strîngerei acestei dări, el trebue desbătut Guvernul nu poate căpăta mijloace băneşti de cât în douě moduri: saŭ printr'un împrumut, garantat pe darea de cinci milioane ce i s'a votat, votul fiind nestrămutabil; saŭ prin strîngerea acestei dări. Dacă este să se aplice modul din urmă, socot că trei zile de întârziere nu fac mare stinghereală. Propun deci să se aplice § 70 din regulamentul Adunărei. D. Kogălniceanu a zis că, pentru ca să mergem la Focşani, dacă este să mergem, trebuesc bani. Guvernul poate să şi-i procure pe garanția votului ce i-am dat de 5.000.000 lei. Propun însă ca Adunarea să nu intre, acum de îndată, în discutarea proiectului, ci numai după aplicarea § 70 din regulamentul Adunărei. D. N. Mavrocordat se uneşte cu propunerea d-lui I. Cantacuzino. D. L. Catargiu. Nu se poate reveni asupra unui vot. D. Rosetti-Teţcanu. D. Cantacuzino vrea să reintre în aceea ce am discutat în şedinţa trecută; proiectul fiind provisoriŭ, cer să se iea de îndată în discuţie; de ar fi definitiv, aşi avea multe de zis. Am votat urgenţa, socot deci că trebue luat de îndată în discuţie. D. I. Cantacuzino. Nu reviù asupra unui vot; urgenţa era pentru adoptarea principiului de a se da guvernului o dare provisorie de cinci milioane; acum, nu mai este urgență; guvernul poate contracta un împrumut în garanția dărei ce i am votat; dar, dacă nu este grabă şi aşteaptă mijloacele băneşti din ridicarea. acestei dări, câte-va zile de întârziere nu fac nimic. D. RosettiTeţcanu a zis că, dacă ar fi proiectul definitiv, ar avea multe de zis; eŭ socot că se cade ca şi proiectele provisorii să fie făcute cât mai perfecte. D. Gr. Sturdza citeşte § 91 din regulamentul Adunăreĭ, și cere ca, mai întâiŭ, biuroul să vadă dacă Adunarea voeşte, în casul de faţă, a profita de latitudinea ce-i lasă § 91, saŭ de preferă să se tipărească mai întâiù proectul. D. P. Casimir. Considerantele expuse de d. Cantacuzino sunt |